Caprioara

Emil Gârleanu

Emil Gârleanu (n. 5 ianuarie 1878, Iaşi, d. 2 iulie 1914, Câmpulung) a fost un prozator, regizor, scenarist de film şi jurnalist român. Fiul lui Emanoil Gârleanu, colonel şi al Pulcheriei, născută Antipa. Începe liceul la Iaşi în 1889 dar se retrage şi se înscrie la Şcoala fiilor de Militari, unde devine coleg cu Jean Bart, apoi intră la Şcoala de Ofiţeri de Infanterie, unde devine coleg cu Gheorghe Brăescu. A fost sublocotenent în armata română dar este exilat la Bârlad pentru activitatea sa publicistică, interzisă de regulamentul militar.

Cuprins  [ascunde] 1 Viaţa 2 Publicistica literară 3 Opera 4 Alte opere 5 Legaturi externe

[]Viata

S-a născut în noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1878. Părinţii locuiau în apropierea Copoului, în faţa grădinii lui Vodă Sturza, loc cu o încântătoare privelişte de care scriitorul îşi va aminti. Copil ciudat, de o prea mare sensibilitate şi concentrare, îşi îngrijorează mama prin îndelungile lui stări de visare. Se juca de-a soldaţii şi citea cu nesaţ "Povăţuitorul copiilor", editat de Creangă.^{[necesită citare]} După ani, când îl află printre cărţi uitate, manualul e întreg, nemâzgălit.

Părinţii, locotenent colonelul Emanoil Gârleanu, aparţinând unei familii de răzeşi din Bacău şi mama, Pulheria Antipa, de origine greacă, se despart, lăsând copilul în grija unor mătuşi din Iaşi, care i-au cultivat înclinarea spre duioşie şi frumos.

Doi factori l-au îndrumat însă spre cariera armelor: influenţa tatălui, precum şi faptul că locuind în aproprierea cazărmilor a avut deseori ocazia să vadă armele.

[modificare]Publicistica literară

A debutat la revista ieşeană „Arhiva” în 1900 cu schiţa Dragul mamei şi cu poezia Iubitei sub pseudonimul Emilgar. A colaborat la revistele Arhiva, Evenimentul, Sămănătorul, Luceafărul, Albina, Convorbiri literare, Flacăra, etc. Ulterior, a fost redactor la revista sămănătoristă „Făt-Frumos” şi colaborator la „Convorbiri critice”. A participat activ la înfiinţarea Societăţii Scriitorilor Români în 1908, al cărei preşedinte a fost între 1911-1912. Reprezentant de frunte al Semănătorismului. Foarte apreciat de Nicolae Iorga, căruia îi dedică volumul de debut, apoi devine discipol al lui Mihail Dragomirescu.

[modificare]Opera

• A debutat cu volumul Bătrânii (1905), în care sunt evocaţi boieri de viţă veche, patriarhali şi visători, superiori lumii noi, burgheze, care i-a ruinat.
• Cea mai cunoscută operă a lui Emil Gârleanu este Din lumea celor care nu cuvântă (1910), în care a relatat întâmplări alegorice din viaţa gâzelor, păsărilor, animalelor şi plantelor.
• Un alt volum, Nucul lui Odobac (1910), dezvoltă tot o temă semănătoristă: dispariţia ţărănimii patriarhale şi a obiceiurilor tradiţionale.

[modificare]Alte opere

• Cea dintâi durere, 1907
• Odată!, 1907
• Într-o zi de mai, 1908
• 1877. Schiţe din război, 1908
• Punga, 1909
• Trei vedenii 1910
• Amintiri şi schiţe 1910
• Visul lui Pillat, 1915
• O lacrimă pe-o geană, 1915
• Poveşti din ţară, 1916
• Culegătorul de rouă, 1919

Opere alese

• Opere alese, îngrijite de I.Negoiescu, 1955, postum
• Scrieri alese, îngrijite de T. Vârgolici, 1964, postum

Scenarist si regizor

• A regizat filmul „Cetatea Neamţului” (1914) şi a scris scenariul pentru filmul "Dragoste la mănăstire" (1914).                         Personajele operei :povestitorul.                       Insusiri sufletesti:dragostea pentru animale.                         Cuvinte noi: genuna =prapastie adanca;                         tanc=varf ascutit si inalt de stanca;                                                                       luger=tulpina sau portiune de tulpina.                             Invatatura:Sa protejam animalele.                                                                            Scrie o strofa preferata:                                        Pe muschiul gros,cald ca o blana a pamantului ,caprioara sta jos ,langaiedul ei.           

Alba ca Zapada si cei sapte pitici

                             Fisa de lectura             

Jakob Karl Grimm sa născut la 04 ianuarie 1785, în Hanau, Germania. Fratele său, Karl Wilhelm Grimm, sa născut la 24 februarie a anului următor. Ei au fost cele mai vechi supravieţuitor fiii lui Philipp Grimm, un avocat care a servit ca notarul oraşului Hanau lui. Pe masura ce copiii mici au petrecut cea mai mare din timpul lor împreună, în afară de o scurtă perioadă de viaţă în afară, ei aveau să rămână împreună pentru tot restul vieţii lor. Personalitatile lor chiar temperat-a făcut-o uşor pentru ei să lucreze împreună la proiecte. Principala diferenţă în personalităţile lor pare să fi fost faptul că Jakob, sanatoasa dintre cele doua, a avut un gust mai mult pentru munca de cercetare, şi el a fost cel care a lucrat de cele mai multe dintre teoriile lor de limbă şi gramatică. Wilhelm a fost mai slab punct de vedere fizic, dar a fost o persoană destul de cald şi mai interesat de muzică şi literatură. El a fost responsabil pentru stilul plăcut de colectare lor de basme.
Cei doi fraţi au participat la prima şcoală în Kassel, Germania, şi apoi au început studiile juridice la Universitatea din Marburg. În timp ce există, cu toate acestea, inspiratia unui profesor pe nume Friedrich von Savigny trezit în ei un interes în culturile trecut. În 1808 Jakob a fost numit bibliotecar la tribunal Regele Westfalia în Wilhelmshöhe, Germania. În 1816 a devenit bibliotecar în Kassel, în cazul în care Wilhelm a fost angajat din 1814. Ei au fost să rămână acolo până în 1830, când au obţinut posturi la Universitatea din Göttingen.

"Grimm's Fairy Tales"

Mişcarea romantică în Germania (o mişcare în domeniul artelor, care a favorizat o întoarcere la natură şi un accent mai mare asupra culturii naţionale, mai ales basme populare) trezit interesul germanilor în trecut de propria lor ţară. Deşi unii lucrează în redescoperirea şi editarea de medievale (de la Evul Mediu, 500-1500), literatura germană au fost deja început în secolul al optsprezecelea, a fost poeţi şi teoreticieni ai secolului următor, care sa concentrat mai întâi atenţia naţionale cu privire la originile cultura şi literatura germană. În timp ce majoritatea poeţilor vizualizate literatura medievală, în principal ca o sursă de inspiraţie pentru scris noi, alţii au îndreptat atenţia spre investigarea trecutului. Fraţii Grimm au fost cele mai importante dintre aceste timpurii a limbilor şi istorici folclor romantic.
De cîţiva ani, fraţii au fost în contact cu poeţii romantic Clemens Brentano (1778-1842) şi Achim von Arnim (1781-1831), care au fost pregătirea unui

Fraţii Grimm. 
Curtoazie de

Biblioteca Congresului

.

colecţie de cântece populare germane. În urma propriile interese lor în folclor şi legende, fraţii scos prima sa colectie de povestiri, Kinder-und Hausmärchen (Tales of copii şi Home), în 1812. Aceste povestiri au fost colectate de înregistrare poveştile spuse de ţărani şi săteni. Wilhelm le-a pus în formă scrisă şi le-a dat un stil plăcut, copil.Cei doi frati a adăugat mai multe note de subsol academice pe surse de poveşti ", şi diferite versiuni.În plus, Grimms a lucrat pe piese de editare existente de folclor şi alte literatura timpurie. Între 1816 şi 1818 au publicat două volume de Deutsche Sagen (germană Legends). La aproximativ acelaşi timp, ei au publicat un volum de studii în istoria literaturii timpurii, Altdeutsche Walder (veche germană Păduri).

Limba de cercetare

În ultimii ani mai târziu interesul lor în literatura veche a condus fraţii Grimm la un studiu de limbi mai în vârstă şi relaţia lor cu modern german. Jakob mai ales a început să se specializeze în istoria şi structura limbii germane.

Alba ca Zapada si cei sapte pitici

 de Fratii Grimm  :  Personajele operei: Alba ca Zapada ,piticii, printul ,vrajitoarea si autorii                                                       Insusiri sufletesti: dragoste ,ura ,tristete si dezamagire                                                                        Personaje negative:vrajitoarea.                                                                       Personaje pozitive:Alba ca Zapada ,piticii si printul.                                                                Scrie invatatura ce se desprinde din continutul lecturii: Sa NU FIM RAI SI INVIDIOSI.